
Cele mai frecvente cauze ale lipsei de energie
Dincolo de cauzele evidente precum o noapte pierdută sau un efort major, lipsa de energie şi starea de oboseală pot fi consecinţa mai multor probleme în organism.
E important să înţelegem cauzele stărilor letargice sau ale oboselii. Oboseala poate fi cauzată de o multitudine de factori, de la o noapte nedormită până la carenţe de vitamine şi minerale, dezechilibre hormonale sau stresul cronicizat. Vă poate fi de ajutor acest articol despre cauzele şi remediile oboselii.
Carenţele de vitamine şi minerale sunt printre cele mai frecvente cauze. Magneziul, de exemplu, este unul dintre cele mai importante minerale din corpul uman, fiind implicat în sute de reacţii ce afectează procese vitale, de la producţia de energie în interiorul celulelor, până la funcţionarea sistemului nervos. Joacă un rol crucial în transmiterea semnalelor de la creier la organe și musculatură, este esenţial bunei funcţionări ale sistemului cardiovascular, este implicat și în metabolismul grăsimilor şi glucidelor, dar şi în sănătatea hormonală (reducând de pildă nivelul de cortizol, “hormonul stresului”). Contribuie la dezvoltarea creierului, poate susține memoria și procesele de învățare și, nu în ultimul rând, ne ajută să controlăm efectele stresului, împiedicând suprastimularea celulelor nervoase.
Pe scurt, fără magneziu, am fi mereu cu “bateria pe zero”.
Deşi organismul uman a evoluat să absoarbă eficient magneziul din alimentaţie, acesta fiind unul dintre cele mai abundente minerale în corp, dietele alimentare dezechilibrate, dar şi stresul cronic pot conduce la carenţe, care sunt, de altfel, destul de frecvent întâlnite.
Între cele mai comune simptome iniţiale care pot indica o carență se numără:
- · Rezistența scăzută la stres
- · Stările de oboseală și slăbiciune
- · Tulburări ale somnului, precum dificultatea de a adormi, insomnia și somnul agitat
- · Tulburările de dispoziție, anxietatea, irascibilitatea, apatia, depresia
Explorăm în amănunt rolurile magneziului în corpul uman şi cum ar trebui abordate eventualele carenţe în acest articol.
Lipsa de energie poate fi şi un semn al unui dezechilibru hormonal. Dereglările în producţia hormonilor tiroidieni sunt frecvent asociate cu tulburări de somn, stări de anxietate sau, din contră, de apatie, toate cu efect negativ asupra nivelului de energie disponibilă pentru activităţile zilnice. Însă trebuie să reţinem că tiroida nu este singurul organ hormonal ce poate declanşa astfel de efecte. Puteţi afla mai multe despre complexitatea sistemului endocrin aici.
Buna funcţionare a tiroidei depinde, printre altele, de un alt mineral esenţial: seleniul.
În condițiile în care țesutul tiroidian conține cea mai mare cantitate de seleniu dintre toate organele organismului uman, lipsa acestui oligoelement afectează într-o mare măsură și funcționarea glandei tiroide, cu efecte majore asupra întregului organism. Seleniul este esențial pentru activarea enzimelor care convertesc hormonul tiroidian T4 (forma inactivă) în T3 (forma activă), care este utilizată de celule.
De asemenea, seleniul joacă un rol cheie în prevenirea bolilor autoimune ale tiroidei, cum ar fi tiroidita Hashimoto și boala Graves. Fiind un antioxidant puternic, seleniul protejează glanda tiroidă de atacurile oxidative și inflamatorii, care sunt frecvente în aceste boli.
În cazul unui deficit de seleniu, ne putem confrunta iniţial cu lipsă de energie şi o senzație de oboseală. Dacă această carenţă rămâne netratată, poate provoca afecțiuni ale sistemului cardiovascular. Mai multe despre seleniu aici.
Frecvent administrat in asociere cu seleniul, inositolul are de asemenea un efect benefic în gestionarea disfuncțiilor tiroidiene, în special în cazul tiroiditei Hashimoto, o boală autoimună care afectează tiroida. Mio-inositolul îmbunătățește sensibilitatea la hormonul de stimulare a tiroidei (TSH), care reglează producția de hormoni tiroidieni. Explorăm multiplele beneficii ale asocierii inositolului cu seleniul aici.
Înainte să luaţi orice măsuri, acordaţi-vă puţin timp să vă studiaţi stilul de viaţă, să corectaţi eventualele comportamente nesănătoase şi, mai ales, să discutaţi cu un medic.