Dereglările hormonale: semne, cauze și remedii

Se întâmplă surprinzător de des ca unele probleme de sănătate sau transformări supărătoare ori pur și simplu ciudate cu care ne confruntăm să fie de fapt cauzate de niște simple dereglări hormonale. De aceea este extrem de important să înțelegem ce simptome pot reprezenta indicii ale unor astfel de dereglări, ce complicații pot să apară și ce putem face pentru a ne restabili echilibrul hormonal.

Dar pentru a înțelege mai bine cum funcționează acest mecanism, care este deosebit de complex și delicat deopotrivă, trebuie să deslușim mai întâi rolul hormonilor în organism. Ei sunt substanțe chimice produse în glandele endocrine sau în alte organe și au rolul de a coordona anumite funcții ale organismului, transmițând mesaje prin sânge către diverse organe și țesuturi. De altfel, cuvântul „hormon” derivă din grecescul „hormao", care înseamnă „a trezi, a pune în mișcare".

Oamenii de știință au reușit să identifice până în prezent în corpul uman peste 50 de hormoni. Deși între ei se numără și unii care pot afecta celulele întregului organism, hormonii sunt în general puternic specializați, influențând doar unul sau mai multe organe-țintă și având doar una sau mai multe funcții precise. Melatonina este de pildă secretată de glanda pineală și este implicată în reglarea ritmului circadian, adrenalina este produsă în glandele suprarenale și acționează crescând ritmul cardiac, tensiunea arteriala, ritmul respirației și metabolismul ca răspuns la stres, testosteronul este produs în testicule, având drept funcții principale dezvoltarea și menținerea caracterelor sexuale masculine, glucagonul este produs în pancreas și crește glicemia, insulina este produsă tot în pancreas, doar că rolul ei este de a reduce glicemia, iar serotonina este produsă în tractul gastrointestinal și controlează starea psihologică, somnul și apetitul alimentar.

Diversele mesaje sunt transmise de diverșii hormoni într-o manieră extrem de bine organizată. Odată secretați, ei pleacă la drum, până ajung la organul-țintă, unde se atașează anumitor receptori, ca niște chei care se potrivesc doar într-o anumită broască.

Impactul hormonilor asupra modului în care ne funcționează organismul este uriaș. Ei sunt implicați într-o multitudine de procese, precum creșterea, dezvoltarea, și reproducerea, influențează modul în care corpul folosește și stochează energia și controlează funcția multor organe, precum și concentrația de săruri și zahăr din sânge.

Sistemul endocrin este format dintr-o întreagă rețea de glande și organe, al cărei rol este reglarea și controlarea diferitelor funcții ale organismului prin producerea și secretarea hormonilor. Fiecare glandă poate produce unul sau mai multe tipuri de hormoni. Glanda pituitară (numită hipofiză), care are mărimea unui bob de fasole, produce de exemplu hormoni care afectează creșterea și reproducerea, în vreme ce glanda pineală (epifiza), care are o greutate de doar 0.2 g, este responsabilă cu stabilirea ritmului somn-veghe. Iar tiroida, glanda în formă de fluture care este cea mai mare glandă a sistemului endocrin uman, având o greutate de circa 25-30 g în cazul persoanelor adulte, joacă un rol crucial în metabolism.

Numeroasele glande și organe care compun sistemul endocrin controlează funcții esențiale, precum creșterea și dezvoltarea, ritmul circadian, tensiunea arterială, apetitul, starea de spirit, temperatura corporală, metabolismul, funcția sexuală și reproducerea. Dar sistemul endocrin este controlat la rândul său cu ajutorul anumitor mecanisme. De exemplu, când un nou-născut suge mamelonul, glanda pituitară e stimulată să secrete prolactină și oxitocină. Centrul de reglare al sistemului endocrin este însă reprezentat de așa-numitul ax hipotalamo-hipofizar, care asigură interacțiunea dintre hipotalamus, situat în creier, și hipofiza, aflată la baza acestuia.

Hipotalamusul este ca un centru de comandă, care colectează informații din aproape toate sediile sistemului nervos central și le folosește pentru a trimite semnale, sub forma unor hormoni, către glanda pituitară. Drept reacție, aceasta din urmă descarcă diverși hormoni, care stimulează anumite glande din organism, astfel încât întregul mecanism să poată funcționa cu precizia unui ceasornic. Dacă nivelurile hormonilor tiroidieni sunt scăzute, glanda pituitară intervine de pildă eliberând TSH, hormonul stimulator al tiroidei, care îi semnalează glandei tiroide să producă mai mulți hormoni.

Hormonii pot fi folosiți pentru două tipuri de comunicare: cea dintre o glandă endocrină și un organ țintă sau cea dintre două glande endocrine. În acest ultim caz, care corespunde exemplului dat mai sus, o glandă endocrină eliberează un hormon, pentru ca acesta să-i transmită unei alte glande să modifice nivelul de hormoni pe care îi secretă. Cu alte cuvinte, pentru a face o ajustare. Reglajul este unul extrem de fin, dat fiind că până și cantități extrem de mici de hormoni pot declanșa în organism răspunsuri de anvergură.  

Printre cauzele dereglărilor hormonale se pot număra și anumite afecțiuni, precum anumite boli autoimune, anorexia și cancerul.

• Irascibilitatea sau stările de anxietate și depresie
• Tulburările de somn
• Schimbările bruște de dispoziție
• Dereglările menstruale
• Dereglări ale apetitului
• Schimbările bruște de greutate
• Acneea sau alte probleme dermatologice, precum iritațiile sau uscăciunea pielii
• Creșterea sau scăderea accentuată a libidoului
• Căderea părului sau, dimpotrivă, creșterea acestuia în zone neobișnuite
• Anumite probleme digestive
• Transpirațiile nocturne
• Bufeurile
• Durerile de cap
• Apariția chisturilor mamare sau ovariene
• Infertilitatea

În cazul bărbaților, dereglările hormonale, care sunt adesea corelate cu înaintarea în vârstă, se mai pot manifesta între altele prin stări de oboseală, disfuncție erectilă, mărirea pieptului, declinul cognitiv, creșterea în greutate și pierderea masei musculare.

Dacă ne confruntăm cu simptome de acest tip, este indicat să ne adresăm medicului. Pentru a putea pune un diagnostic exact, specialiștii ne recomandă în mod normal să facem o serie de analize vizând profilul nostru hormonal. În cazul femeilor, pentru o acuitate cât mai mare a rezultatelor, e bine ca probele de sânge să fie recoltate mai ales în anumite momente ale ciclului menstrual. Un motiv în plus să ne adresăm medicului specialist, care să ne ofere toate îndrumările necesare.

• Tulburările tiroidiene, precum hipotiroidismul (când glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni, ceea ce poate conduce între altele la pierdere în greutate, diaree, insomnie, dificultăți în tolerarea căldurii, ritm cardiac rapid) sau hipertiroidismul (când tiroida produce hormoni în exces, printre urmări putându-se de pildă număra creșterea în greutate, constipația, pielea uscată și ritmul cardiac lent).
• Sindromul ovarelor polichistice, care se poate de pildă manifesta prin dereglarea ciclului menstrual, acnee și creștere în greutate.
• Diabetul, printre ale cărui simptome se pot număra oboseala, setea, irascibilitatea, nevoia frecventă de a urina și infecțiile recurente.
• Osteoporoza, care conduce la creșterea fragilității osoase.
• Sindromul Cushing, care se dezvoltă din cauza nivelurilor ridicate de cortizol și ne poate afecta întreaga înfățișare, printre manifestările sale numărându-se de pildă creșterea în greutate și acumularea de grăsime în zona umerilor, a cefei și a feței, apariția vergeturilor, subțierea pielii și tendința de a ne învineți extrem de ușor.
• Boala Addison, care apare când organismul produce insuficient cortizol sau aldosteron și care se poate manifesta prin stări de oboseală, irascibilitate, pierderea apetitului, pierdere în greutate, dureri abdominale, diaree, poftă de sare, menstruație neregulată, hiperpigmentarea pielii și hipoglicemie.

În ce constă tratamentul dereglărilor hormonale
Tratamentul pentru combaterea dereglărilor hormonale e stabilit de medicul specialist în funcție de particularitățile fiecărui pacient și poate presupune administrarea unor medicamente sau aplicarea unor creme, geluri ori plasturi speciali, dar și radioterapia sau intervenții chirurgicale, atunci când cazul este mai dificil. De cele mai multe ori, medicii curanți fac și anumite recomandări importante privind stilul de viață, pacienții fiind de pildă sfătuiți să adopte un regim alimentar sănătos și echilibrat, să facă suficientă mișcare, să doarmă și să se odihnească destul, să învețe să-și gestioneze cât mai bine stresul, să renunțe la vicii și să caute să ajungă la o greutate corporală optimă, pentru că atât kilogramele în plus, cât și anorexia pot cauza sau agrava dereglările hormonale. În unele situații, medicii recomandă și anumite suplimente alimentare menită să contribuie la restabilirea echilibrului hormonal. Între acestea se poate număra de exemplu seleniul, de care depinde buna funcționare a glandei tiroide.