Câteva lucruri de ştiut despre stres

Câteva lucruri de ştiut despre stres

Stresul, considerat una dintre bolile secolului 21, este de fapt un termen extrem de larg, care acoperă o varietate foarte mare de reacţii fiziologice şi psihologice la diversele încercări ale vieţii, dar şi la stilurile de viaţă nu tocmai sănătoase pe care mulţi dintre noi le urmăm.

Pe primele locuri între cele mai frecvente tipuri de stres este cel profesional, asociat şi cu sindromul de burnout. În 2019, OMS a definit sindromul de burnout ca fiind un „rezultat al stresului cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes.”

Sindromul epuizării profesionale poate conduce la epuizare emoționalăfizică și mentală, pe care odihna din weekend sau din vacanțe nu mai reușește să o amelioreze, la depersonalizare, care poate conduce inclusiv la distanțarea față de locul de muncă, și la senzația frustrantă a lipsei de eficiență. Fiecare dintre aceste trei mari elemente poate genera însă și multe alte simptome, atât la nivel fizic, și cât și la nivel emoțional, mental și comportamental. Explorăm în mai mare detaliu sindromul de burnout şi cum poate fi prevenit aici.

Când ne confruntăm cu perioade mai solicitante, mulţi dintre noi apelăm la suplimente cu magneziu. Magneziul poate fi, întradevăr, un ajutor eficient, însă e important să înţelegem de ce, ca să putem decide în cunoştinţă de cauză dacă e sau nu cazul să apelăm la el.

Deși magneziul joacă un număr impresionant de roluri-cheie în organism, el este renumit înainte de toate datorită intens promovatei sale asocieri cu buna funcționare a sistemului nervos. Magneziul ajută într-adevăr la menținerea unui echilibru adecvat al calciului în celulele nervoase, crucial pentru transmiterea semnalelor electrice la nivel cerebral. Contribuie la dezvoltarea creierului, poate susține memoria și procesele de învățare și, nu în ultimul rând, ne ajută să controlăm efectele stresului, împiedicând suprastimularea celulelor nervoase și producând un răspuns fiziologic de compensare. 

Atunci când ne confruntăm cu un stres acut, celulele folosesc magneziu pentru a se proteja. Însă dacă situațiile stresante se tot repetă şi se cronicizează, așa cum se întâmplă atât de frecvent în zilele noastre, putem ajunge treptat să ne confruntăm cu un deficit de magneziu. Cu alte cuvinte, dacă nu avem destul magneziu, ne scade rezistența la stres, iar dacă ne confruntăm cu prea mult stres, riscăm o scădere și mai abruptă a nivelului de magneziu.

Magneziul un rol important şi în sănătatea hormonală (reducând de pildă nivelul de cortizol, “hormonul stresului”, care impactează multe alte sisteme).

Astfel, rezistenţa scăzută la stres poate fi un semnal de alarmă al unui organism care nu primeşte suficient magneziu, însă înainte de a ne repezi să luăm un supliment, sunt indicate nişte analize de sânge. Mai mult, nu toate supliementele cu magneziu acţionează la fel, există mai multe molecule cu magneziu ce sunt absorbite diferit în organism. Mai multe despre acestea, despre alimentele bogate în magneziu şi despre semnele deficitului de magneziu în acest articol.

E însă posibil să avem nevoie de alte ajutoare, dacă ne confruntăm cu un alt tip de stres, numit oxidativ.

Stresul fizic şi psihic, expunerea exagerată la soare (sau la solar), fumatul şi alte comportamente nesănătoase pot rezulta în stres oxidativ, caracterizat de un dezechilibru între radicalii liberi sau speciile reactive de oxigen (ROS) şi antioxidanţii meniţi să îi neutralizeze. Prezenţa a prea mulţi ROS şi prea puţini antioxidanţi duce la deteriorarea celulelor şi ţesuturilor din corp, pentru că ROS sunt prin natura lor molecule instabile care caută să “fure” câte un electron de la alte molecule, care devin astfel, la rândul lor, instabile. Dacă aceste molecule sunt necesare organismului – pentru că fac parte din celule şi ţesuturi, de exemplu – atunci instabilitatea lor poate pune în pericol buna funcţionare a respectivelor celule, sau le poate distruge cu totul.

Dacă persistă o perioadă lungă de timp, acest dezechilibru poate provoca daune semnificative la nivel celular și este asociat cu o varietate de afecțiuni.

Antioxidanţii, pe altă parte, sunt molecule “generoase”: în loc să “fure” electroni, şi-i donează, astfel încât în urma întâlnirii cu un ROS, acesta din urmă se stabilizează şi nu mai provoacă probleme.

Antioxidanţii se găsesc destul de uşor în fructele, legumele şi salatele proaspete, dar pot fi şi suplimentaţi la nevoie. Aflaţi mai multe despre cele mai generoase molecule din corpul uman aici.

Poate cel mai important de reţinut este că stresul nu este un factor extern şi nu este nici inevitabil. Este o reacţie proprie fiecăruia dintre noi – la nivel fizic şi psihic – pe care avem puterea să o gestionăm cu ajutorul alimentelor şi obiceiurilor sănătoase.


Lasă un comentariu

×