Ce este şi cum ne gestionăm imunitatea

March 24, 2024

Deși imunitatea a devenit un subiect foarte la modă, puțini dintre noi înțeleg cum funcționează de fapt, motiv pentru care se tratează adesea orbește, făcându-și mai mult rău decât bine. Iată așadar câteva informații de bază despre mecanismele imunității, despre cauzele care pot duce la slăbirea acesteia și despre soluțiile adecvate pentru întărirea ei.

Primul lucru care trebuie înțeles în privința sistemului imunitar este că este fenomenal de complex – atât de complex, încât nu îl înţelegem complet. Rolul său este însă în mod cert acela de a proteja organismul și poate acționa în acest sens pe mai multe paliere. Funcția primară a sistemului imunitar este identificarea, neutralizarea și îndepărtarea din organism a virusurilor, bacteriilor, paraziților și a altor asemenea agenți patogeni, fără a vătăma însă țesuturile gazdă. Dar există și situații în care sistemul imunitar este pus în situația de a lupta împotriva propriilor celule ale organismului, dacă acestea și-au schimbat de pildă structura din cauza unei afecțiuni, precum cancerul. O a treia situație este cea în care, pentru a apăra organismul, sistemul imunitar trebuie să se ocupe de identificarea și neutralizarea unor substanțe dăunătoare din mediul înconjurător.

Chiar și lacrimile ne pot apăra organismul

Cu toţii am auzit de globulele albe din sânge, aflate în perpetua misiune de a detecta și distruge agenții patogeni care ar putea ataca organismul. Acestea sunt de mai multe tipuri, puternic specializate în a răspunde, în diferite moduri, diferitelor categorii de provocări. Globulele albe nu sunt nici pe departe singurele componente ale sistemului imunitar.

O componentă majoră este sistemul limfatic, format la rândul său din numeroase elemente, între care se numără limfa în sine, vasele limfatice prin care circulă aceasta și diverse structuri și organe:

Amigdalele, din păcate extirpate cu prea mare ușurință de unii pacienți sau de părinții exasperați de frecvența cu care fac copiii răceli, constituie o primă linie de apărare a sistemului digestiv și a aparatului respirator, întrucât au rolul de a capta și distruge agenții patogeni înainte ca aceștia să pătrundă prea adânc în organism.
Ganglionii limfatici, care sunt localizați de-a lungul întregului corp, produc și depozitează celulele care luptă cu infecțiile și cu boala. Acesta este și motivul pentru care, atunci când organismul se confruntă cu o infecție, ganglionii limfatici se pot inflama, mărindu-și astfel volumul.
Timusul este o glandă mică, a cărei menire este producția de limfocite T responsabile de imunitatea celulară; este mai activ în special perioada adolescenței.
Splina, cel mai mare organ al sistemului limfatic, are rolul de a sintetiza anticorpii, dar și de a face curățenie: ea distruge și elimină bacteriile anihilate de anticorpi, precum și celulele sanguine moarte.

Măduva osoasă, pielea, membranele mucoase și multe alte țesuturi fac de asemenea parte din sistemul de apărare al organismului, la fel ca stomacul și intestinele. Acidul gastric anihilează o mare parte dintre bacterii, de îndată ce acestea pătrund în stomac. Iar în intestine se află cea mai mare parte a celulelor imunitare din organism, cărora li se adaugă numeroase bacterii şi alte microorganisme benefice (aşa numita floră bacteriană), care pot elimina pe cele dăunătoare. Flora bacteriană trăieşte şi pe piele (iar speciile diferă de la o zonă la alta!), în nas şi gură, în vezica urinară şi în vagin. Iar dacă este sănătoasă, joacă un rol foarte important în apărarea organismului.

Ca să înțelegem încă și mai bine cât de complex este sistemul imunitar, ajunge să amintim că până și transpirația, saliva, secrețiile vaginale sau lacrimile pot distruge anumiți germeni, jucând așadar un rol în protejarea sănătății organismului.

Cum poate ajunge imunitatea să se deregleze și ce e de făcut

Ne naştem cu anumite abilităţi imunitare (codificate genetic), pe care le “antrenăm” şi le îmbogăţim pe parcursul vieţii, pe măsură ce organismul intră în contact cu diveşti patogeni și își formează anticorpi, dar şi dobândind o floră bacteriană benefică. Sistemul imunitar poate fi ajutat şi în mod artificial, de exemplu prin vaccinare.

Când totul funcționează așa cum trebuie, sistemul imunitar e mereu în priză, pentru a putea detecta și distruge agenții patogeni. În plus, el e capabil să și învețe cum să procedeze data viitoare când se va confrunta cu o provocare similară.

Dar există situații în care sistemul imunitar se dereglează. Uneori pur și simplu ne naștem cu un sistem imunitar defectuos. Alteori el poate fi dat peste cap din diverse motive, de exemplu din cauza unui tratament medicamentos sau a unei boli. Dereglările sistemului imunitar pot fi împărțite în trei mari categorii.

Atunci când organismul reacționează exagerat împotriva unor substanțe inofensive pe care, în mod normal, ar trebui sa le tolereze, vorbim despre hipersensibilitatea sistemului imunitar, care se traduce adesea în alergii, sensibilități alimentare, astm și eczeme atopice.
Atunci când sistemul imunitar ajunge să-și atace, în mod eronat, propriile țesuturi, ne confruntăm cu așa-numitele afecțiuni autoimune. Printre cele circa 80 de boli autoimune identificate până în prezent se numără de exemplu diabetul de tip 1, scleroza multiplă, boala inflamatorie intestinală, lupusul și artrita reumatoidă.
În sfârșit, atunci când sistemul imunitar are o reacție prea slabă în momentul în care identifică agenți patogeni, vorbim despre o afecțiune imunodeficitară.

Este extrem de important să ne adresăm medicului și să ne asigurăm că înțelegem foarte bine în ce situație ne aflăm înainte de a alege un anumit remediu şi să nu luăm după ureche „ceva pentru imunitate”, pentru că riscăm să ne facem mai mult rău decât bine.

Sistemul imunitar al copiilor funcționează diferit

Foarte mulți părinți se sperie văzând cât de des li se îmbolnăvește copilul și ajung să creadă că în spatele acestui fenomen se ascunde cine știe ce problemă fenomenal de gravă. Din fericire, cei mai mulți dintre ei se înșală. De regulă, singura problemă este de fapt aceea că sistemul imunitar al copiilor este încă în dezvoltare, un proces care durează cam până când aceștia împlinesc 11 sau 12 ani.

După am menţionat, beneficiem de o anumită imunitate înnăscută. Procesul însuși al nașterii, mai ales dacă se produce pe cale naturală, poate aduce o contribuție importantă în privința dezvoltării sistemului imunitar, deoarece îl „înarmează” pe nou născut cu multe microorganisme benefice. Contactul cu pielea mamei și hrănirea cu laptele matern ajută la rândul lor sistemul imunitar să devină unul puternic și versatil.

După câteva luni, apare însă o perioadă mai dificilă, pentru că anticorpii maternali încep să dispară, iar producția proprie de anticorpi e încă mică. Bineînțeles că fiecare individ își dezvoltă imunitatea în propriul său ritm, însă, în linii mari, e suficient să reținem că una dintre cele mai delicate perioade din punctul de vedere al sistemului imunitar se suprapune în mare măsură cu anii de creșă și/sau grădiniță, adică exact cu perioada cea mai exasperantă pentru părinți din cauza nesfârșitelor răceli cu care vine copilul acasă și care, pe deasupra, dezvoltă în numeroase cazuri forme destul de urâte.

Uneori ni se spune că, dacă dorim să ferim copilul de răceală, putem alege pur și simplu să-l ținem mai mult pe acasă. Însă aceasta nu este neapărat o soluție grozavă pe termen lung – nici pentru educația, dar nici pentru sănătatea lui. Și asta pentru că expunerea la infecțiile comune joacă rol extrem de important în formarea unui sistem imunitar cu adevărat viguros. Cu alte cuvinte, dacă preșcolarul nostru răcește de vreo șapte-opt ori pe an, e bine să știm că acest lucru este normal. Același lucru este valabil și în cazurile în care copilul aflat la vârsta școlară răcește de circa cinci-șase ori pe an. În cazul adolescenților și adulților, sunt considerate normale chiar și patru episoade de răceală pe an.

De ce ne slăbește imunitatea? De vină poate fi chiar și o veste proastă

Sistemul imunitar poate slăbi din motive dintre cele mai variate, însă frecvent cauzele ţin de stilul şi mediul de viață. Nopțile nedormite sau dormite prost, o alimentație nesănătoasă (mai ales excesul de zahăr), lipsa mișcării, fumatul, consumul de droguri sau de alcool, expunerea la poluare, efortul fizic insuficient sau, din contră, prea intens pot provoca dezechilibre care să afecteze serios puterea de apărare a organismului.

Imunitatea poate fi slăbită şi de anumite boli neinfecţioase, sau de anumite medicamente.

Vârsta joacă și ea un rol în funcționarea imunității. Însă, deși se consideră în general că cele mai vulnerabile categorii sunt copiii și vârstnicii, situația se prezintă într-un mod extrem de nuanțat – există de pildă unele boli (mai ales răceli) care afectează în mare măsură copiii, dar la care mulți vârstnici par cu desăvârșire imuni, ori există, dimpotrivă, afecțiuni de pe urma cărora cei mici își revin mult mai repede și mai bine comparativ cu adulții. Imunitatea este influenţată şi de fazele absolut naturale prin care trece organismul – de exemplu, în timpul sau înaintea menstruaţiei unele femei tind să aibă imunitatea scăzută.

Igiena e un alt factor – și atunci când este deficitară, dar și când este exagerată și nu îi mai permite aproape niciodată organismului să se călească în lupta cu germenii.

Nu în ultimul rând, stresul este un factor major. Majoritatea ne gândim la efectele stresului de zi cu zi, cronicizat, sau ale anxietăţii, însă de fapt paleta este mult mai largă. Câtora dintre noi nu li s-a întâmplat de pildă să se confrunte cu o traumă sau cu o veste proastă, precum pierderea pe nepusă masă a locului de muncă, iar imediat după aceea să fie cuprinși brusc de o boală? Paleta afecțiunilor cu care ne putem confrunta astfel este extrem de variată: dacă în cazul unora este vorba de o banală viroză, alții se pot confrunta de exemplu cu reapariția unui herpes, cu afecțiuni gingivale, cu căderea părului, cu infecții urinare, cu dereglarea menstruației sau cu boli ale pielii. Și atenție: o traumă nu presupune neapărat un eveniment dezastruos – chiar și când ne mutăm la casă nouă, una poate mult mai mare și frumoasă decât cea veche, psihicului nostru îi poate fi atât de greu să se ajusteze, încât acest fapt să se răsfrângă negativ asupra echilibrului nostru imunitar.

Cum ne putem da seama că avem o imunitate scăzută

Cu cât realizăm mai grabnic că a apărut un dezechilibru, cu atât mai repede putem interveni, luând măsurile care se impun pentru a ne proteja din timp de potențialele amenințări pentru sănătate. Iată așadar câteva dintre semnele clasice ale imunității scăzute:

Oboseala accentuată, aparent fără legătură cu nivelul activităţii
Infecțiile recurente (răceli, infecții urinare etc.)
Vindecare prea lentă a rănilor
Apariția unor inflamații, de pildă la nivelul organelor sau al ganglioni limfatici
(Re)apariția herpesului

Dacă observaţi vreunul din aceste semne, mergeţi la un consult medical şi eventual faceţi o serie de analize, precum hemoleucograma, un test de sânge care evaluează starea generală de sănătate, și imunograma, care oferă informații despre anticorpii produși de celulele sistemului imunitar. Nu este exclus ca specialistul să ceară și efectuarea altor teste, pentru a afla de pildă dacă organismul dispune de cantități suficiente de vitamine și minerale precum vitamina D, C și B, magneziul, zincul, fierul și feritina.

Metode pentru echilibrarea imunității

Indiferent de natura dezechilibrului imunitar cu care ne confruntăm, în general primul lucru pe care ni-l recomandă specialiștii pentru este să ducem un stil de viață cât mai sănătos. Ceea ce presupune, între altele:

Renunțarea la vicii precum fumatul și consumul excesiv de alcool.
Alimentația echilibrată, din care să eliminăm pe cât posibil prăjelile, produsele ultraprocesate și alte alimente nesănătoase, pline de zahăr și de aditivi. Un rol important în stimularea imunității îl au în special: fructele, legumele, şi verdeţurile proaspete, nucile și unele mirodenii bogate în vitamine și minerale precum ghimbirul și turmericul; alimentele obţinute prin fermentare care conțin prebiotice și postbiotice, precum iaurtul, chefirul și murăturile; și cele bogate în fibre, precum fasolea, mazărea, sfecla, sparanghelul, anghinarea, cerealele integrale și bananele.
Activitatea fizică regulată, cel puțin 30 de minute pe zi. Ideal pentru imunitate e să facem mișcare afară, pentru a putea profita atât de aerul liber, cât și de razele de soare, care-i permit organismului să producă suficientă vitamina D. De asemenea, nu este recomandabil să facem eforturi fizice exagerat de intense şi îndelungate, pentru că acestea ne pot slăbi în unele situații imunitatea, în loc să o întărească.
Somnul de calitate și îndestulător (de minimum 7-8 ore pe noapte).
Buna gestionare a stresului, la care ne pot ajuta de pildă plimbările în natură, pauzele de odihnă, dansul, meditația, hobby-urile şi relaţiile armonioase cu cei din jur.
Hidratarea. Recomandabil e să bem circa 2 litri de apă pe zi și să ne ținem departe de băuturile îndulcite. Apa permite între altele buna circulație a limfei, care este însărcinata cu transportarea celulelor care luptă împotriva infecțiilor.
Menținerea unui indice de masa corporală normal. Atât kilogramele în plus, cât și cele în minus, pot afecta negativ sistemul imunitar.

În unele cazuri, medicii curanți ne pot recomanda să apelăm și la unele medicamente sau suplimente alimentare. Uneori, rolul acestora din urmă e cât se poate de punctual. Ca de pildă atunci când suferim de o anumită carență, precum cea de vitamina D, de seleniu sau de magneziu, din cauza căreia sistemul de apărare al organismului funcționează deficitar.

În alte cazuri, specialiștii ne pot îndruma către produse care conțin diverse combinații de ingrediente cu rol antioxidant și/sau de întărire generală a sistemului imunitar, precum:

Vitamina C, ce joacă un rol esențial în protecția celulară împotriva stresului oxidativ. Aceasta contribuie la producția de colagen, carnitină și catecolamine, susținând astfel sănătatea pielii, energia și bună dispoziție. Vitamina C este vitală și pentru funcționarea optimă a sistemului imunitar și circulator.
Quercetina, un antioxidant puternic ce ajută la reducerea inflamației și ameliorarea reacțiilor alergice, protejează sănătatea cardiovasculară și contribuie la menținerea unui nivel normal al glicemiei.
Adaptogene precum Astragalus membranaceus, o plantă recunoscută pentru capacitatea de a ajuta organismul să se adapteze la stres și să își recâștige echilibrul natural, precum şi de protejare a sistemului cardiovascular.
Stimulente complexe, precum ciupercile Maitake și Ginsengul siberian, care nu doar susțin imunitatea, dar ajută și la menținerea nivelului de energie și reducerea oboselii, îmbunătățind concentrarea și performanțele cognitive (ceea ce poate scădea nivelul de stres).
Relaxante şi echilibrante, precum roinița, apreciată pentru efectul relaxant şi proprietățile sale de reducere a stresului oxidativ, cu beneficii asupra sistemului respirator și digestiv.

Ca în multe alte cazuri, stilul de viaţă echilibrat şi atenţia faţă de nevoile propriului organism sunt esenţiale pentru menţinerea sănătăţii. Iar în cazul în care apare totuşi o problemă, nu omiteţi vizita la medic!