Seleniul și rolul său în organismul uman
Când ne plângem că ne cade părul, prietenii încep pe dată să ne asalteze cu recomandarea de a recurge la suplimente alimentare cu seleniu. Puțini știu însă că acest micronutrient ne influențează doar indirect podoaba capilară. El acționează, în schimb, într-un mod profund și deosebit de complex, la nivelul întregului organism.
Seleniul se numără printre așa-numitele oligoelemente esenţiale, o clasă de nutrienți formată din minerale pure ce nu pot fi sintetizate în corp şi trebuie absorbite din alimentaţie. Sunt absolut necesare funcţionării organismului, dar numai în cantități foarte mici, excesul fiind toxic.
Având proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, seleniul susține imunitatea, ne protejează inima, ficatul și tiroida, previne declinul mental, ne ajută să combatem anumite procese de îmbătrânire și chiar să reducem riscul de cancer, pentru că protejează împotriva mutațiilor și deteriorării ADN-ului.
În cazul unui deficit de seleniu, ne putem confrunta iniţial cu o senzație de oboseală sau chiar de sfârșeală, sau cu căderea părului. Dacă această carenţă rămâne netratată, poate provoca afecțiuni ale sistemului cardiovascular, uneori severe. Copiii și adolescenții cu carență gravă de seleniu pot dezvolta de asemenea boala Kashin-Beck, care afectează oasele și articulațiile.
În condițiile în care țesutul tiroidian conține cea mai mare cantitate de seleniu dintre toate organele organismului uman, lipsa acestui oligoelement afectează într-o mare măsură și funcționarea glandei tiroide, putând împiedica eliberarea în parametri normali a hormonilor tiroidieni, care sunt esențiali pentru buna funcționare a metabolismului, cu efecte majore asupra întregului organism.
Studiile par să indice că valorile prea mici ale seleniului în organism pot de asemenea favoriza apariția pancreatitei cronice sau a unor probleme hepatice. Printre manifestările deficienței de seleniu se mai pot număra colesterolul crescut, infertilitatea, dereglările de creștere ale copiilor, scăderea imunității și, implicit, creșterea incidenţei infecțiilor, precum şi alte probleme de sănătate deloc de ignorat.
Care sunt alimentele cele mai bogate în seleniu și de unde provin
La nivel mondial, carențele de seleniu sunt rare. Mai ales că doza zilnică recomandata pentru adulți este una infimă, de doar 55 micrograme pe zi, necesar teoretic acoperit cu ușurință printr-o dietă echilibrată. Printre alimentele bogate în seleniu se numără semințele și nucile (mai ales cele braziliene), ciupercile, orezul, ovăzul și alte cereale integrale, ouăle, fructele de mare, tonul, somonul, heringul și sardinele, carnea de pui și de curcan ori ficatul de vită.
Doza zilnică recomandată este de 55 de micrograme în cazul adulților, 60 de micrograme în cazul femeilor însărcinate, 70 în cazul celor care alăptează și de circa 20-45 micrograme pe zi, în funcție de vârstă, în cazul copiilor şi adolescenţilor.
Se poate întâmpla însă ca, oricât de sănătos am mânca, aportul de seleniu să fie insuficient. De ce? Pentru că, dacă unele țări ale lumii, precum Japonia și Statele Unite, au parte de un sol agricol destul de bogat în seleniu, în alte zone ale lumii concentrația sa este mult prea mică. Deficitul de seleniu din sol determină deficitul microelementului pe întregul său circuit biologic, de la sol la plante și apoi animale.
Un exemplu clasic în acest este cel al Chinei, care are mai multe regiuni în care solul este extrem de sărac în seleniu. Una dintre provinciile din nord-estul acestei țări a dat chiar și numele bolii Keshan, asociată carenței de seleniu și care este considerată o afecțiune endemică în zona respectivă.
Printre țările cu un sol destul de sărac în seleniu se numără și România
Conținutul de seleniu din terenurile agricole este relativ scăzut și în Europa, inclusiv în România. În aceste condiţii, e relativ mai uşor să ne confruntăm cu un deficit de seleniu, chiar dacă mâncăm multe alimente care conțin teoretic din belșug acest oligoelement esențial.
Când e bine să apelăm la suplimente
Dacă observăm diferite simptome care par să sugereze că ne confruntăm cu un deficit, e indicat să ne facem analizele și să ne consultăm cu un medic, care să ne îndrume mai departe. Iar dacă se dovedește că, într-adevăr, suferim de o carență, specialistul ne poate recomanda un supliment alimentar care să ne rezolve problema și să ne explice când și cum trebuie el administrat.
Doza maximă recomandată de seleniu este de 400 de micrograme pe zi.
Dacă luați simultan mai multe suplimente care conţin şi seleniu, aveți grijă ca doza cumulată să nu depăşească această valoare maximă.
Excesul de seleniu poate provoca simptome precum insuficiența hepatică, apariția cariilor dentare, dureri și crampe musculare ori tulburări ale sistemului nervos, precum şi semne vizibile precum unghiile casante, dermatita sau căderea părului. Un alt indiciu poate fi mirosul gurii (halena), asemănator cu cel de usturoi.
Administrat corect, seleniul poate fi extrem de benefic
Seleniul este foarte util în tratarea unui număr mare de afecțiuni. Multe dintre beneficiile sale decurg din faptul că el este un mineral esențial în producerea unor enzime antioxidante numite selenoproteine, care reglează inflamația din corp și imunitatea și protejează împotriva mutațiilor și deteriorărilor ADN-ului.
Seleniul poate fi folosit şi pentru încetinirea procesului de îmbătrânire și prevenirea bolilor asociate vârstei a treia, între care se numără inclusiv unele afecțiuni degenerative, precum Alzheimer, Parkinson sau scleroza multiplă.
Pentru că poate determina creșterea nivelului colesterolului HDL, numit popular colesterol „bun”, are efecte pozitive asupra nivelului total de colesterol. Totodată, nivelul optim de seleniu din organism reduce riscul unor afecțiuni cardiovasculare. Potrivit unei analize de anvergură, publicate în 2006 pe baza a numai puțin de 25 de studii observaționale, o creștere cu 50% a nivelului de seleniu din sânge a fost asociată cu o reducere cu 24% a riscului de boli de inimă.
Datorită proprietăților sale antiinflamatoare și antioxidante, dar și pentru că menține elasticitatea țesuturilor, seleniul este bun și pentru sănătatea ficatului și a altor organe, precum pancreasul și tiroida. Seleniul reglează de pildă producția oxigenului reactiv din interiorul glandei tiroide, o protejează de anticorpii care pot da naștere unor boli și acționează ca un catalizator pentru producția unor hormoni tiroidieni activi, care sunt responsabili de reglarea metabolismului, precum și de procesele de creștere și dezvoltare.
În combinație cu alți antioxidanți, precum vitamina E, seleniul ne poate ajuta la prevenirea și combaterea anumitor forme de cancer. Tot în combinație cu vitamina E, acest mineral contracarează toxicitatea cauzată de unele substanțe chimice cancerigene și de metale grele, precum mercurul, taliul și cadmiul.
Studiile au mai arătat că suplimentele cu seleniu pot contribui la încetinirea evoluției infecției cu HIV și ajuta la scăderea ratei de spitalizare a pacienților.
Întrucât seleniul crește fluxul sangvin și este necesar pentru buna motilitate a spermatozoizilor, specialiștii consideră că el are un efect favorabil și asupra fertilității bărbaților.
Grație protecției pe care o asigură membranelor celulare și subcelulare și a capacității sale de a reduce stresul oxidativ și inflamațiile, seleniul este folosit cu succes și ca adjuvant în tratarea multor altor afecțiuni, dintre cele mai diverse, între care amintim gripa, oboseala cronică, degenerescența maculară și osteoartrita.
Dacă suspectați că suferiți de o carență de seleniu, este foarte important să vă adresați unui medic, care să vă recomande un set de analize, să discute cu dvs. despre alimentația pe care o urmați și să vă ofere apoi îndrumările de care aveți nevoie.
Referințe
Selenium (2023). https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557551/
Selenium. Fact Sheet for Health Professionals (2024). https://ods.od.nih.gov/factsheets/Selenium-HealthProfessional/
The Role of Selenium in Inflammation and Immunity: From Molecular Mechanisms to Therapeutic Opportunities (2012). https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3277928/
