ȘTIAȚI CĂ? 16 informații utile despre microbiomul intestinal

March 11, 2024

Intestinele noastre găzduiesc între 300 și 1000 de specii diferite de bacterii, toate aceste microorganisme cântărind în total mai bine de un kilogram.

Unele dintre bacteriile din intestin sunt benefice, jucând un rol crucial în buna funcționare a organismului, iar altele sunt dăunătoare. Pentru ca starea noastră generală de sănătate să fie una bună, e important ca numărul și varietatea bacteriilor bune să fie cât mai mare.

Studiile indică faptul că persoanele cu o diversitate mai scăzută a bacteriilor intestinale se confruntă cu un risc crescut de a crește în greutate.

Microbiomul intestinal joacă un rol decisiv și în ceea ce privește eficienţa extragerii energiei din alimente şi ar putea explica de ce anumite persoane cresc în greutate, chiar și în condițiile în care se abțin să consume prea multe calorii.

De sănătatea florei intestinale depinde într-o măsură copleșitoare modul în care ne funcționează imunitatea, în intestin aflându-se circa 70% dintre celulele sistemului nostru imunitar.

Serotonina serică, așa numitul hormon „al fericirii”, care este responsabil de starea noastră de spirit, dar are de-a face și cu multe alte aspecte, precum memoria, apetitul, digestia și calitatea somnului, este secretată în proporție de 80%-90% de celulele intestinale. De aceea, chiar și insomniile pot avea de-a face cu o problemă la nivelul microbiomului.

Dacă suferim de un dezechilibru la nivelul florei intestinale, ne putem alege cu numeroase probleme la nivelul tractului digestiv (greață, diaree, constipație, balonare etc.).

Microbiomul influențează și sănătatea mentală, studiile demonstrând că dezechilibrele la nivelul florei intestinale pot conduce la stări psihice proaste (depresie, anxietate, irascibilitate, etc), dar și la un declin cognitiv.

Microbiomul este într-o continuă schimbare, fiind extrem de dinamic. Cu alte cuvinte, se de ușor peste cap, dar poate fi și reechilibrat fără eforturi prea mari. Metoda cea mai la naturală constă în ajustarea alimentației și renunțarea la factorii nocivi, precum antibioticele și alcoolul.

Zahărul și grăsimile sunt aur curat pentru așa numitele bacterii „rele” din intestin, pentru că le ajută să prospere și să prolifereze, în dauna bacteriilor benefice.

Printre dușmanii unei flore intestinale sănătoase nu se numără numai medicamentele, alcoolul, excesul de zahăr și grăsimi ori alte asemenea abateri alimentare, ci și lipsa somnului și stresul. Asigurați-vă așadar că dormiți suficient, minimum 7-8 ore pe noapte, și încercați pe cât posibil să vă eliberați de stres, luând câte o pauză binemeritată de la agitația de zi cu zi.

Nu doar antibioticele pot distruge bacteriile bune din intestin, ci și alte medicamente, precum anticoncepţionalele, aspirina și ibuprofenul.

Dezechilibrul microbiologic din intestin este responsabil de peste 25% dintre cazurile de constipație la bebeluși. Așa că dacă odrasla dvs. se confruntă cu o asemenea problemă, verificați cu medicul său dacă nu cumva ați putea îndrepta lucrurile apelând la probiotice și prebiotice. De asemenea, s-ar putea dovedi necesar să înlăturați grabnic eventualii factori care au cauzat dezechilbrul. Dacă el a fost de pildă provocat de administrarea unor medicamente, este probabil recomandabil să renunțați la ele în favoarea altor variante de tratament.

Microbiomul intestinal începe să se formeze și să se transforme încă din burta mamei. Pentru a avea un copil cât mai sănătos și cu o imunitate cât mai bine dezvoltată, este recomandabil să optați pentru nașterea naturală să alăptați sugarul la sân sau să-l țineți măcar cât mai des lipit de piele - pentru că și microbiomul pielii dvs. îl poate ajuta. Fiți de asemenea deosebit de atenți la alimentația copilului, evitând pe cât posibil dulciurile, aditivii alimentari și grăsimile, precum și antibioticele și alte medicamente.

Probioticele sunt fermenți și bacterii vii benefice pentru flora intestinală, în vreme ce prebioticele sunt carbohidrați care ajută la hrănirea bacteriilor benefice deja aflate în intestin. Există și unele produse care conțin atât prebiotice, cât și probiotice și care sunt denumite simbiotice, un exemplu fiind varza murată.

Putem procura probioticele și prebioticele de care avem nevoie fie apelând la unele suplimente alimentare, fie la unele alimente. Prebioticele le găsim în unele leguminoase (mazăre, fasole etc.), cereale integrale (ovăz, secară etc.), fructe (banane, fructe de pădure) și unele legume (usturoi, ceapă, rădăcinioase etc.), în vreme de probioticele sunt conținute de exemplu într-un mare număr de alimente fermentate, precum murăturile sau produsele lactate de tipul iaurtului și chefirului - dar cu condiția să nu fi fost pasteurizate.