Microbiomul și rolul său în menținerea sănătății

Până de curând, specialiștii nu acordau atâta atenție microbiomului intestinal, din simplul motiv că nu cunoșteau încă rolul formidabil pe care îl joacă acesta. Însă studiile din ultimii ani au demonstrat că bacteriile, fungii și celelalte microorganisme care ne populează intestinul au un impact deosebit de puternic asupra sănătății noastre. Fie el bun sau rău. Influențându-ne de pildă imunitatea, echilibrul hormonal, metabolismul și chiar și activitatea cerebrală.

Cum a ajuns microbiomul să fie poreclit „al doilea creier”

La baza fiecărei forme de viață stă un cod biologic format din doar patru litere, care sunt înșiruite de sute, de mii sau de miliarde de ori pe două lanțuri spiralate, cunoscute sub numele de ADN. Iar codul genetic care cuprinde întregul ADN se numește genom. După cum știm, fiecare om are un genom unic, irepetabil, rezultat al amestecului dintre materialul genetic matern cu cel patern. De genom depinde care ne va fi înfățișarea, ce gusturi și predispoziții vom avea și nenumărate alte asemenea caracteristici, care ne descriu în cel mai mic detaliu. Și totuși, după cum nota geneticianul Florin Stanciu, într-un excelent articol publicat în revista online „Galaxia 42”, suntem departe de a fi doar rezultatul genomului nostru în interacțiunea sa cu mediul. Pentru că cele 10 trilioane de celule pe care se estimează că le are corpul uman trăiesc în simbioză cu cele nu mai puțin de 100 de trilioane de microorganisme care constituie flora noastră microbiană. Cu alte cuvinte, dispunem de câte 10 microorganisme pentru fiecare celulă. Iar dacă întregul genom uman are aproximativ 23.000 de gene, microbiomul nostru se poate lăuda cu 3,3 milioane. Așa că, vorba lui Florin Stanciu, „dacă ar fi să cuantificăm doar la nivel numeric, corpul nostru e mai degrabă reprezentat de flora noastră microbiană decât de noi înșine”. De aceea, dacă am dori să clonăm un om, am face bine să-l clonăm cu tot cu flora sa microbiană, mai ales că aceasta îl diferențiază într-o mult mai mare măsură de semenii săi. În plus, nici nu am putea trăi fără floră microbiană, pentru că în absența ei n-am putea de exemplu digera sau nu ne-am putea apăra în fața unor boli. Mai mult, studiile arată că nici măcar comportamentul nostru nu ar mai fi același în absența microbiomului, care-l influențează într-o măsură considerabilă, putându-ne face de pildă mai posaci sau mai veseli. Importanța microbiomului este atât de mare, încât a început mai nou să fie considerat un organ în sine. Iar datorită influenței uriașe pe care o exercită asupra modului în care ne funcționează organismul, el a ajuns să fie poreclit „al doilea creier”.

Numărul, dar și varietatea bacteriilor „bune” din intestin sunt cruciale pentru  sănătate

Majoritatea microbilor din organismul uman se află în tractul digestiv. De fapt, în intestinul nostru trăiesc atât de mulți microbi, încât, dacă i-am putea pune pe cântar, am constata că greutatea lor depășește un kilogram. Tot în intestin se concentrează circa 70% dintre celulele sistemului nostru imunitar și peste 80% din serotonină, un hormon care asigură comunicarea dintre celulele neuronale și transmiterea impulsurilor nervoase către organism și contribuie la eliberarea în sânge a unor substanțe menite să echilibreze anumite simptome. Acest hormon „al fericirii” este de asemenea responsabil de starea noastră de spirit, dar are de-a face și cu multe alte aspecte, precum memoria, apetitul, digestia și calitatea somnului.

Aceste câteva exemple sunt deja suficiente pentru a ne face să înțelegem pe deplin cât de important e să avem un microbiom sănătos. Dar ce presupune de fapt asta? Ei bine, în linii mari, specialiștii ne învață că un microbiom sănătos este cel în care predomină așa-numitele „bacterii bune”, precum cele care fac parte din familiile Lactobacillus si Bifidobacterium, care contribuie la menținerea echilibrului florei intestinale și la combaterea bacteriilor patogene. O mare varietate de bacterii benefice poate ajuta de pildă la întărirea imunității, la ameliorarea simptomelor depresiei și chiar și la combaterea obezității. În schimb, dezechilibrul la nivelul microbiomului, care se poate de exemplu produce dacă luăm antibiotice, bem prea mult alcool sau exagerăm cu dulciurile, ne poate afecta diferite organe, precum inima și creierul, dar și echilibrul  hormonal ori capacitatea de a absorbi nutrienți. 

Microbiomul e într-o continuă schimbare: cum ne poate afecta copiii

În vreme ce genomul e destul de constant, microbiomul este extrem de dinamic, putându-se modifica în funcție de o sumedenie de factori. Ceea ce și face de altfel, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe parcursul întregii noastre vieți. Procesul începe încă din clipa în care ne naștem. De exemplu, copiii născuți prin cezariană preiau microbii aflați pe pielea mamei, în vreme ce cei născuți pe cale naturală îi preiau pe cei din vagin. Microbiomul intestinal al nou născuților este influențat apoi și de alți factori. Contează de pildă dacă cel mic este hrănit cu lapte matern sau cu lapte praf, ori dacă a avut sau nu de-a face cu antibioticele. Compoziția microbiomului este cu atât mai relevantă, cu cât poate avea consecințe pe termen lung. Studiile par de pildă să sugereze că bebelușii născuti prin cezariană, cei hrăniți cu lapte praf și expuși la antibiotice se confruntă cu un risc sporit de a dezvolta diabet de tip 1, boli atopice (adică afecțiuni precum astmul, alergiile alimentare și eczemele) și probleme digestive, dar și de a deveni la un moment dat supraponderali ori de a avea o imunitate scăzută. Mămicile care au născut prin cezariană nu trebuie totuși să se panicheze. Potrivit specialiștilor, deși diferența dintre microbiota copiilor născuți pe cale naturală și a celor născuți prin cezariană este inițial foarte mare, ea se poate atenua rapid, dispărând în decurs de circa șase luni. Însă și următorii ani de viață ai copilului sunt cruciali pentru echilibrul florei - un motiv în plus să ne hrănim odraslele cât mai sănătos cu putință, ținându-le de exemplu pe cât posibil departe de dulciuri și aditivi alimentari, și să nu le tratăm cu antibiotice, decât atunci când medicul afirmă că administrarea acestora este imperios necesară.

Ce putem păți când microbiomul intestinal ne este dat peste cap

După cum am văzut deja, atunci când bacteriile din tractul gastrointestinal suferă un dezechilibru, riscăm să ne confruntăm cu un spectru foarte larg de afecțiuni. Din fericire, în cazurile ușoare, organismul poate repara singur dezechilibrele apărute la nivelul florei intestinale, fără se impune vreun tratament. Situație în care pot să dispară ca prin miracol și problemele asociate, precum anumite tulburări stomacale mai ușoare, între care se pot număra de pildă balonarea, durerile de stomac, diareea și constipația. Pentru a înțelege totuși câte de frecvente sunt aceste situații și ce implicații pot ele avea, putem de exemplu aminti că, potrivit constatărilor făcute de specialiști, disbioza intestinală la bebeluși, provocată de dezechilibrul microbiologic din intestin, este responsabilă de peste 25% dintre cazurile de constipație. Iar pe termen lung, constipația ne poate afecta mult mai grav decât am putea crede. De pildă, potrivit unor studii de dată recentă, ale căror rezultate au fost prezentate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Asociaţiei Alzheimer de la Amsterdam, desfășurată la 19 iulie 2023, constipația cronică nu e asociată doar cu inflamaţia şi tulburările psihice, precum anxietatea şi depresia, ci și un risc considerabil mai mare de declin cognitiv. Acesta e însă doar un exemplu între multele altele, care ilustrează efectele profunde pe care le poate avea un dezechilibru al florei intestinale asupra sănătății noastre.

Un alt exemplu este modul în care microbiomul poate influența metabolismul. În bine sau în rău. Ajutându-ne să slăbim sau, dimpotrivă, făcându-ne să ne îngrășăm mai ușor decât ar fi normal cazul și putând conduce inclusiv la obezitate. Asta pentru că, în funcție de compoziția florei noastre microbiene, putem avea un apetit mai mare sau mai mic, putem simți mai repede sau ai târziu că ne-am săturat și putem digera mai bine sau mai prost alimentele, ceea ce poate influența inclusiv aportul caloric al acestora.

Microbiomul ne influențează până și echilibrul hormonal. El joacă de exemplu un rol deosebit de important în metabolismul estrogenului, hormonul sexual feminin. Dar cum? Atunci când microbiomul intestinal e sănătos, estrobolomul, adică totalitatea bacteriilor capabile să metabolizeze estrogenii, își face treaba ca la carte, astfel încât nivelul de estrogen din organism rămâne în parametri normali. Dar când apar dezechilibre la nivelul microbiomului, riscăm să ne dereglăm și în privința nivelurilor de estrogen, care pot ajunge fie prea mari, fie prea mici. Iar aceste dezechilibre hormonale ne pune sănătatea în pericol, contribuind de pildă la declanșarea anumitor boli, precum  endometrioza, sindromul ovarului polichistic, cancerul de sân și cancerul de prostată.

Deoarece majoritatea serotoninei din organism, hormon care influențează starea de spirit și felul în care dormim, este produsă în intestin, un alt posibil sindrom al unui dezechilibru al florei intestinale sunt tulburările de somn, care pot conduce, la rândul lor, la oboseală cronică, atunci când nu sunt tratate. De aceea este mereu extrem de important să ne adresăm unui medic, capabil să descopere adevărata origine a problemelor noastre de sănătate. Pentru că degeaba luptăm de exemplu cu insomnia bând de zor ceai de passiflora, dacă adevărata ei cauză ține de un dezechilibru al florei intestinale.

Inflamațiile intestinale provocate de dezechilibrul apărut la nivelul microbiomului pot provoca de asemenea „scurgeri” ale anumitor proteine în organism, un proces care poate conduce la iritarea pielii, provocând afecțiuni precum inesteticele și supărătoarele eczeme.

Calitatea slabă a bacteriilor din intestin poate fi și cauza un intoleranțe sau alergii alimentare. Și, deloc în ultimul rând, de sănătatea microbiomului depinde într-o măsură covârșitoare și rezistența noastră la boli, pentru că un intestin nesănătos poate spori inflamația sistemică, ceea ce poate conduce la afectarea sistemului imunitar. Invers, dacă microbiomul e sănătos, imunitatea va fi mai puternică.

Printre marii dușmani ai microbiomului se numără inclusiv zahărul

Știm deja cu toții că antibioticele pot provoca dezechilibre grave la nivelul florei intestinale, motiv pentru care medicii și farmaciștii ne și recomandă de altfel ca, de fiecare dată când apelăm la ele, să luăm în paralel și unele pastile probiotice, care conțin microorganisme vii, care ajută organismul în lupta cu bacteriile patogene, susținând flora intestinală. Dar nu la fel de multă lume știe că și alte medicamente ne pot da afecta echilibrul florei intestinale, între acestea numărându-se unele folosite la scară largă, precum anticoncepţionalele, aspirina și ibuprofenul.

Pe lângă medicamente, microbiomul are însă și alți dușmani redutabili, cade exemplu zahărul și grăsimile, care le permit bacteriilor intestinale dăunatoare să se dezvolte în exces, în detrimentul celor „bune”. Probleme mari la nivelul florei intestinale pot provoca însă și îndulcitorii artificiali, mâncărurile procesate, la care este folosit un mare număr de aditivi alimentari, alcoolul și aportul exagerat de proteine.  Printre factorii care pot afecta sănătatea microbiomului se numără de asemenea lipsa somnului, stresul și anxietatea.

Care sunt aliații microbiomului

Sensibilitatea microbiomului la diverși factori, precum stresul și alimentația, este o veritabilă sabie cu două tăișuri. Ceea ce înseamnă că (aproape) la fel de ușor cum ne putem dezechilibra flora intestinală, o putem și echilibra, luând măsurile care se impun, în funcție de situația dată. De exemplu, dacă dezechilibrul a fost cauzat de stres, avem șanse să remediem situația găsind pur și simplu o cale de o lua mai ușor. Ori dacă la originea sa a stat administrarea unor medicamente, trebuie să încetăm pe dată să le mai luăm, optând pentru un tratament mai puțin dăunător florei intestinale. În orice variantă, ideal e să ne adresăm unui specialist, care să ne învețe, în funcție de situația exactă în care ne aflăm, cum să restabilim echilibrul, fără a risca să luăm unele măsuri nu tocmai potrivite.

În cele mai multe cazuri, medicii ne vor recomanda probiotice și prebiotice. Primele se găsesc atât în unele alimente, cât și sub forma unor suplimente alimentare. Suplimentele cu probiotice sunt recomandate de medici mai ales după răceli sau în timpul și după terminarea unui tratament cu antibiotice. În ceea ce privește prebioticele, acestea sunt carbohidrați pe care organismul nu-i poate digera și care acționează ca hrană pentru probiotice. Acestea din urmă transformă apoi fibrele prebiotice în acid butiric, care are efecte antiinflamatoare în interiorul colonului, inhibă dezvoltarea celulelor canceroase și le asigură celulelor sănătoase „combustibilul” de care au nevoie pentru a funcționa așa cum trebuie. În sfârșit, pe lângă alimentele probotice și prebiotce mai există și un fel de alimente „doi în unu”, numite simbiotice, care conțin atât probiotice, cât și surse prebiotice de fibre cu care acestea să se poată hrăni.

Reglajul asigurat cu ajutorul probioticelor și prebioticelor poate fi unul deosebit de fin. Pentru a da un singur exemplu, galacto-oligozaharidele (GOS), niște carbohidrați care se găsesc în produse lactate, favorizează creșterea Bifidobacteriilor și contribuie la dezvoltarea și maturizarea sistemului imunitar al intestinului la sugari, în vreme inulina, un prebiotic pe care îl găsim în unele legume precum sparanghelul și păstârnacul, promovează creșterea bacteriilor benefice din colon. Un motiv suplimentar pentru care e atât de important să ne adresăm unui specialist atunci când ne aflăm în căutarea unor soluții punctuale pentru sănătatea florei intestinale. Însă dacă dorim doar să acționăm preventiv, e în principiu suficient să nu abuzăm de alcool și de medicamente și să urmăm o dietă cât mai echilibrată, săracă în grăsimi și aditivi alimentari și care să includă cât mai multe prebiotice și probiotice, astfel încât în intestinul nostru să avem o varietate cât mai mare de bacterii „bune”.

Alimentele care conțin prebiotice:

• Leguminoasele, precum fasolea, mazărea, lintea, soia, năutul și arahidele.
• Unele cereale, precum ovăzul, secara și grâul.
• Unele fructe, precum bananele și fructele de pădure.
• Unele legume, precum usturoiul, ceapa, prazul, rădăcinoasele, sparanghelul și anghinarea.

Alimentele care conțin probiotice:

• Murăturile făcute din varză, castraveți, gogonele, conopidă etc. - cu condiția să fie nepasteurizate. Varza murată conține și prebiotice, fiind așadar un aliment simbiotic, de tip „doi în unu”.
• Măslinele în saramură.
• Laptele bătut, iaurtul, chefirul, unele brânzeturi cu culturi vii, active, precum brânza fermentată de vaci, precum și alte asemenea produse lactate - cu aceeași condiție, de a nu fi pasteurizate.
• Laptele de soia (care conține culturi active).
• Ciocolata neagră - optați însă pentru produse cu o concentrație cât mai mare de cacao și cât mai mică de zahar sau de îndulcitori sintetici.
• Ceaiul Kombucha, făcut din ceai negru sau verde fermentat.
• Microalgele, precum chlorella și spirulina

Tofu, Tempeh, supa miso și alte asemenea preparate pe bază de soia.