Imunitatea scăzută – cauze și soluții

Imunitatea scăzută – cauze și soluții

Deși imunitatea a devenit un subiect foarte la modă, puțini dintre noi înțeleg cum funcționează de fapt, motiv pentru care se tratează adesea orbește, făcându-și mai mult rău decât bine. Iată așadar câteva informații de bază despre mecanismele imunității, despre cauzele care pot duce la slăbirea acesteia și despre soluțiile adecvate pentru întărirea ei.

Ce este sistemul imunitar și care sunt de fapt funcțiile sale
Primul lucru care trebuie înțeles în privința sistemului imunitar este că este fenomenal de complex – atât de complex, încât cercetătorii nici nu au reușit încă de altfel să-i deslușească chiar toate tainele. Rolul său este însă în mod cert acela de a proteja organismul și poate acționa în acest sens pe mai multe paliere. Funcția primară a sistemului imunitar este identificarea, neutralizarea și îndepărtarea din organism a virusurilor, bacteriilor, paraziților și a altor asemenea agenți patogeni, fără a vătăma însă țesuturile gazdă. Dar există și situații în care sistemul imunitar este pus în situația de a lupta împotriva propriilor celule ale organismului, dacă acestea și-au schimbat de pildă structura din cauza unei afecțiuni, precum cancerul. O a treia situație este cea în care, pentru a apăra organismul, sistemul imunitar trebuie să se ocupe de identificarea și neutralizarea unor substanțe dăunătoare din mediul înconjurător.

Componentele sistemului imunitar: chiar și lacrimile ne pot apăra organismul
Mai tot omul a auzit de globulele albe din sânge, aflate în perpetua misiune de a detecta și distruge agenții patogeni care ar putea ataca organismul. Nu tot omul știe însă că celulele albe sunt puternic specializate, putând fi astfel de mai multe tipuri, pentru a răspunde, în diferite feluri, diferitelor categorii de provocări. Însă globulele albe nu sunt nici pe departe singurele componente ale sistemului imunitar. O altă componentă majoră este pildă sistemul limfatic, format la rândul său din numeroase elemente, între care se numără limfa în sine, vasele limfatice prin care circulă aceasta și diverse structuri și organe precum timusul, ganglionii limfatici, splina și amigdalele. Acestea din urmă, care sunt din păcate extirpate cu prea mare ușurință de unii pacienți sau de părinții exasperați de frecvența cu care fac copiii răceli,  constituie de altfel o primă linie de apărare a sistemului digestiv și a aparatului respirator, întrucât au rolul de a capta și distruge agenții patogeni înainte ca aceștia să pătrundă prea adânc în organism. La rândul lor, ganglionii limfatici, care sunt localizați de-a lungul întregului corp, produc și depozitează celulele care luptă cu infecțiile și cu boala. Acesta este și motivul pentru care, atunci când organismul se confruntă cu o infecție, ganglionii limfatici se pot inflama, mărindu-și astfel volumul. În ceea ce privește timusul, acesta este o glandă mică, a cărei menire este producția de limfocite T responsabile de imunitatea celulară, dar care este mai activ în special perioada adolescenței, pierzându-și din proprietăți odată cu înaintarea în vârstă. Iar rolul splinei, cel mai mare organ al sistemului limfatic, este de a sintetiza anticorpii, dar și de a face curățenie: ea distruge și elimină bacteriile anihilate de anticorpi, precum și celulele sanguine moarte.

Măduva osoasă, pielea, membranele mucoase și multe alte țesuturi fac de asemenea parte din sistemul de apărare al organismului, la fel ca stomacul și intestinul. Acidul gastric anihilează o mare parte dintre bacterii, de îndată ce acestea pătrund în stomac. Iar în intestine se află cea mai mare parte a celulelor imunitare din organism, cărora li se adaugă numeroase bacterii benefice pentru sănătate, care le pot elimina pe cele dăunătoare. Ca să înțelegem încă și mai bine cât de complex este sistemul imunitar, ajunge să amintim că până și transpirația, saliva, secrețiile vaginale sau lacrimile pot distruge anumiți germeni, jucând așadar un rol în protejarea sănătății organismului.  

Cum poate ajunge imunitatea să se deregleze și ce e de făcut
Imunitatea poate fi înnăscută sau poate fi dobândită în mod artificial, de exemplu prin vaccinare, ori în mod natural, odată cu trecerea timpului, pe măsură ce organismul intră în contact cu anumiți agenți patogeni și își formează diverși anticorpi. Când totul funcționează așa cum trebuie, sistemul imunitar e mereu în priză, pentru a putea detecta și distruge agenții patogeni. În plus, el e capabil să și învețe cum să procedeze data viitoare când se va confrunta cu o provocare similară.

Dar există situații în care sistemul imunitar se dereglează. Uneori pur și simplu ne naștem cu un sistem imunitar defectuos. Alteori el poate fi dat peste cap din diverse motive, de exemplu din cauza unui tratament medicamentos sau a unei boli. Dereglările sistemului imunitar pot fi împărțite în trei mari categorii.

  • Atunci când organismul reacționează exagerat împotriva unor substanțe inofensive pe care, în mod normal, ar trebui sa le tolereze, vorbim despre hipersensibilitatea sistemului imunitar. O hipersensibilitate care se traduce adesea în alergii, sensibilități alimentare, astm și eczeme atopice.
  • Atunci când sistemul imunitar ajunge să-și atace, în mod eronat, propriile țesuturi, ne confruntăm cu așa-numitele afecțiuni autoimune. Printre cele circa 80 de boli autoimune identificate până în prezent se numără de exemplu diabetul de tip 1, scleroza multiplă, boala inflamatorie intestinală, lupusul și artrita reumatoidă.
  • În sfârșit, atunci când sistemul imunitar are o reacție prea slabă în momentul în care identifică agenți patogeni, vorbim despre o afecțiune imunodeficitară.

Tocmai de aceea este extrem de important să ne adresăm medicului și să ne asigurăm că înțelegem foarte bine în ce situație ne aflăm, înainte de a alege un anumit remediu. Pentru că fiecare remediu poate acționa în mod diferit. Remediile imunostimulatoare sunt de pildă menite să îmbunătățească răspunsul imun în bolile infecțioase, tumori, imunodeficiența primară sau secundară, în vreme ce rolul remediilor imunomodulatoare e acela de modifica răspunsul sistemului imunitar prin creșterea sau scăderea producției de anticorpi serici. Iar dacă ne mulțumim să luăm după ureche „ceva pentru imunitate”, riscăm în mod logic să ne facem mai mult rău decât bine. În concluzie, atunci când realizăm că ne-am putea confrunta cu o dereglare a sistemului imunitar, primul pas de urmat e să mergem la medic și să facem analizele recomandate de acesta, pentru a afla exact care este natura acestei dereglări, care-i sunt cauzele și care sunt cele mai bune căi de urmat pentru restabilirea echilibrului.

Atenție: Sistemul imunitar al copiilor funcționează pe un calapod diferit
Foarte mulți părinți se sperie văzând cât de des li se îmbolnăvește copilul și ajung să creadă că în spatele acestui fenomen se ascunde cine știe ce problemă fenomenal de gravă. Din fericire, cei mai mulți dintre ei se înșală. De regulă, singura problemă este de fapt aceea că sistemul imunitar al copiilor este încă în dezvoltare, un proces care durează cam până când aceștia împlinesc 11 sau 12 ani.
După cum aminteam, beneficiem de o anumită imunitate înnăscută. Procesul însuși al nașterii, mai ales dacă se produce pe cale naturală, își poate aduce și el o contribuție importantă în privința dezvoltării sistemului imunitar, deoarece îl „înarmează” pe nou născut cu multe microorganisme benefice, care îi străjuiesc apoi sănătatea. Contactul cu pielea mamei și hrănirea cu laptele matern ajută la rândul lor sistemul imunitar să devină unul puternic și versatil. După câteva luni, apare însă o perioadă mai dificilă, pentru că anticorpii maternali încep să dispară, iar producția proprie de anticorpi e încă mică. Bineînțeles că fiecare individ își dezvoltă imunitatea în propriul său ritm, însă, în linii mari, e suficient să reținem că una dintre cele mai delicate perioade din punctul de vedere al sistemului imunitar se suprapune în mare măsură cu anii de creșă și/sau grădiniță, adică exact cu perioada cea mai exasperantă pentru părinți din cauza nesfârșitelor răceli cu care vine copilul acasă și care, pe deasupra, dezvoltă în numeroase cazuri forme destul de urâte. Uneori ni se spune că, dacă dorim să ferim copilul de răceală, putem alege pur și simplu să-l ținem mai mult pe acasă. Însă aceasta nu este neapărat o soluție grozavă pe termen lung – nici pentru educația, dar nici pentru sănătatea lui. Și asta pentru că expunerea la infecțiile comune joacă rol extrem de important în formarea unui sistem imunitar cu adevărat viguros. Cu alte cuvinte, dacă preșcolarul nostru răcește de vreo șapte-opt ori pe an, e bine să știm că acest lucru este normal. Același lucru este valabil și în cazurile în care copilul aflat la vârsta școlară răcește de circa cinci-șase ori pe an. În cazul adolescenților și adulților, sunt considerate normale chiar și patru episoade de răceală pe an.


De ce ne slăbește imunitatea? De vină poate fi chiar și o veste proastă

Sistemul imunitar poate slăbi din motive dintre cele mai variate, însă una dintre cauzele cele mai întâlnite este un stil de viață deficitar – urmat din păcate de tot mai mulți dintre noi. El poate de pildă presupune nopți nedormite, o alimentație nesănătoasă, lipsa mișcării, vicii, precum fumatul, consumul de droguri sau de alcool, lipsa somnului îndestulător sau de calitate, ori un nivel crescut de stres. Imunitatea ne poate fi sabotată și de o dietă bogată în zahăr. Unul dintre motive este că acesta hrănește bacteriile „rele” din intestin, putând provoca un dezechilibru care să afecteze serios puterea de apărare a organismului.
Puterea de apărare a organismului poate avea de suferit și din cauza anumitor boli – sau chiar a menstruației, în timpul sau înaintea căreia unele femei tind adesea să aibă imunitatea slăbită. Poluarea ne poate și ea afecta puterea de apărare a organismului. Sau obezitatea – care poate de altfel îngreuna și vindecarea în unele cazuri, ca de pildă atunci când este vorba despre anumite leziuni cutanate. Despre stres ca factor perturbator al imunității deja am vorbit, însă mulți oameni au în vedere în special stresul de zi cu zi, stresul cronic sau anxietatea, când de fapt paleta este din păcate mult mai largă. Câtora dintre noi nu li s-a întâmplat de pildă să se confrunte cu o traumă sau cu o veste proastă, precum pierderea pe nepusă masă a locului de muncă, iar imediat după aceea să fie cuprinși brusc de o boală? Paleta afecțiunilor cu care ne putem confrunta astfel este extrem de variată: dacă în cazul unora este vorba de o banală viroză, alții se pot confrunta de exemplu cu reapariția unui herpes, cu afecțiuni gingivale, cu căderea părului, cu infecții urinare, cu dereglarea menstruației sau cu boli ale pielii. Și atenție: o traumă nu presupune neapărat un eveniment dezastruos – chiar și când ne mutăm la casă nouă, una poate mult mai mare și frumoasă decât cea veche, psihicului nostru îi poate fi atât de greu să se ajusteze, încât acest fapt să se răsfrângă negativ asupra echilibrului nostru imunitar.
Unele medicamente ne pot la rândul lor submina imunitatea. Sau eforturile fizice mult prea mari. Igiena e un alt factor – și atunci când este deficitară, dar și când este exagerată și nu îi mai permite aproape niciodată organismului să se călească în lupta cu germenii. Iar vârsta joacă și ea un rol în funcționarea imunității. Însă, deși se consideră în general că cele mai vulnerabile categorii sunt copiii și vârstnicii, situația se prezintă într-un mod extrem de nuanțat – există de pildă unele boli (mai ales răceli) care afectează în mare măsură copiii, dar la care mulți vârstnici par cu desăvârșire imuni, ori există, dimpotrivă, afecțiuni de pe urma cărora cei mici își revin mult mai repede și mai bine comparativ cu adulții.

 Cum ne putem da seama că avem o imunitate scăzute
Ideal e să conștientizăm cât mai repede că ceva este în neregulă, atunci când sistemul nostru imunitar dă semne de slăbiciune. Pentru că, cu cât realizăm mai grabnic că a apărut un dezechilibru, cu atât mai repede putem interveni, luând măsurile care se impun pentru a ne proteja din timp de potențialele amenințări pentru sănătate. Iată așadar câteva dintre semnele clasice ale imunității scăzute:

  • Oboseala accentuată
  • Infecțiile recurente (răceli, infecții urinare etc.)
  • Vindecare prea lentă a rănilor
  • Apariția unor inflamații, de pildă la nivelul organelor sau al ganglioni limfatici
  • Apariția herpesului

Pentru a afla exact cum stăm cu imunitatea, este recomandabil să mergem la un medic. După ce îi explicăm cu ce simptome ne confruntăm și care e istoricul nostru medical, acesta ne poate supune unui examen fizic și ne poate recomanda totodată o serie de analize, precum hemoleucograma, un test de sânge care evaluează starea generală de sănătate, și imunograma, care oferă informații despre anticorpii produși de celulele sistemului imunitar. Nu este exclus ca specialistul să ceară și efectuarea altor teste, pentru a afla de pildă dacă organismul nostru dispune de cantități suficiente de vitamine și minerale precum vitamina D, C și B, magneziul, zincul, fierul și feritina.

Metode pentru stimularea imunității
Primul lucru pe care ni-l recomandă, pe bună dreptate, specialiștii pentru a ne întări sistemul imunitar este să ducem un stil de viață cât mai sănătos. Ceea ce presupune, între altele:

  • Renunțarea la vicii precum fumatul și consumul excesiv de alcool.
  • Alimentația echilibrată, din care să eliminăm pe cât posibil prăjelile, produsele ultraprocesate și alte alimente nesănătoase, pline de zahăr și de aditivi. Un rol important în stimularea imunității îl au în special fructele, legumele, nucile și unele mirodenii bogate în vitamine și minerale, precum citricele, fructele de pădure, ardeii, usturoiul, ceapa, broccoli, spanacul, nucile ghimbirul și turmericul, ori alimentele care conțin prebiotice și postbiotice, care ajută la menținerea echilibrului microbiomului intestinal. Între acestea de numără de pildă unele produse fermentate precum iaurtul, chefirul și murăturile și unele produse bogate în fibre, precum fasolea, mazărea, sfecla, sparanghelul, anghinarea, cerealele integrale și bananele.
  • Activitatea fizică regulată, cel puțin 30 de minute pe zi. Ideal pentru imunitate e să facem mișcare afară, pentru a putea profita atât de aerul liber, cât și de razele de soare, care-i permit organismului să producă suficientă vitamina D. De asemenea, e recomandabil să facem exerciții fizice exagerat de intense, pentru că acestea ne pot slăbi în unele situații imunitatea, în loc să o întărească.
  • Somnul de calitate și îndestulător (de minimum 7-8 ore pe noapte).
  • Buna gestionare a stresului, la care ne pot ajuta de pildă plimbările în natură, pauzele de odihnă, dansul, meditația și anumite hobby-uri.
  • Timpul de calitate petrecut alături de cei dragi.
  • Hidratarea corespunzătoare. Recomandabil e să bem circa 2 litri de apă pe zi și să ne ținem departe de băuturile îndulcite. Apa permite între altele buna circulație a limfei, care este însărcinata cu transportarea celulelor care luptă împotriva infecțiilor.
  • Menținerea unui indice de masa corporală normal. Atât kilogramele în plus, cât și cele în minus, pot afecta negativ sistemul imunitar.
În unele cazuri, medicii curanți ne pot recomanda să apelăm și la unele medicamente sau suplimente alimentare. Uneori, rolul acestora din urmă e cât se poate de punctual. Ca de pildă atunci când suferim de o anumită carență, precum cea de vitamina D, de seleniu sau de magneziu, din cauza căreia sistemul de apărare al organismului funcționează deficitar. În alte cazuri, specialiștii ne pot îndruma către produse care conțin diverse combinații de ingrediente cu rol antioxidant și/sau de întărire generală a sistemului imunitar, precum Ginsengul siberian, pulberea din ciuperci Maitake, trans-resveratrolul, N-acetil-L-cisteina sau vitamina C.


Lasă un comentariu

×