Ce este vitamina C lipozomală și de ce se absoarbe mai bine?

March 14, 2024

Vitamina C este un antioxidant redutabil, motiv pentru care este adesea primul remediu la care apelăm atunci când încercăm să contracarăm rapid și eficient o răceală. Deoarece acest nutrient susține un număr impresionant de funcții biologice, e esențial ca organismul să dispună de cantități suficiente. O misiune care e în mod normal ușor de dus la îndeplinire, atâta vreme cât ne alimentăm corect. Există însă și unele situații speciale, în care se impune suplimentarea. Iar în aceste cazuri poate fi important de știut că vitamina C lipozomală are o eficiență crescută. Iată de ce:

Vitaminele pot fi împărțite în două categorii. Una este cea a vitaminelor liposolubile, între care se numără vitaminele A, D, K și E, care se dizolvă în grăsimi și sunt apoi stocate în țesuturile din corp. Cea de-a doua categorie, din care fac parte vitamina C și grupul de vitamine B, este cea a vitaminelor hidrosolubile, care se dizolvă în apă. În primul caz, avantajul este că și dacă nu consumăm o vreme alimente bogate în vitamina A, corpul mai dispune totuși, cel puțin o perioadă, de anumite rezerve. În cazul vitaminelor hidrosolubile, situația stă însă diferit. Ele sunt rapid absorbite în țesuturi, pentru ca organismul să le folosească imediat, iar dacă apare vreun exces, el este excretat, fiind așadar eliminat din corp. Partea bună este că, din acest motiv, se întâmplă în cazuri mai rare decât în cel al vitaminelor liposolubile ca în organism să se adune cantități atât de mari, încât acestea să atingă niveluri toxice. În schimb, pentru că nu le putem depozita în organism, este necesar să procurăm zi de zi vitaminele hidrosolubile. Mai ales că un deficit poate afecta grav buna funcționare a întregului organism. În mod normal, carențele pot fi evitate, fără vreum mare efort, prin intermediul unei alimentații adecvate. Vitamina C o putem de pildă procura cu ușurință mâncând zilnic fructe și legume, precum citricele, broccoli sau fructele de pădure. Totuși, în anumite situații, ca de pildă atunci când dorim să prevenim declanșarea unei răceli despre care simțim deja că începe să ne dea târcoale, când ne confruntăm cu o boală grea ori suntem în convalescență, medicii ne pot recomanda să apelăm la suplimente care conțin doze ceva mai mari de vitamina C. În acest punct poate să apară însă o altă problemă. Pentru că vitamina C este hidrosolubilă, suplimentele obișnuite sunt absorbite doar într-o mică măsură în organism, fiind parțial distruse în mediul intestinal înainte de a ajunge la destinație. În plus, produsele convenționale cu vitamina C pot irita stomacul. Pentru a evita asemenea neplăceri, oamenii de știință au început încă de acum câteva decenii să caute o soluție viabilă.

Cum s-a născut tehnologia lipozomală

În 1950, biofizicianul britanic Alec Bangham a devenit deosebit de interesat de studierea membranelor celulare. Una dintre principalele componente ale acestora sunt așa-numitele fosfolipide, niște lipide complexe ce conțin o parte hidrofilă (atrasă de moleculele de apă) și una hidrofobă (care nu se combină cu apa). În 1961, Bengham a descoperit că fosfolipidele pure dispersate în apă se organizează în vezicule cu formă sferică, având straturi duble asemănătoare membranelor celulare. Prin anii 1970, oamenii de știință au început să caute o soluție pentru a putea folosi aceste vezicule, care au fost numite de cercetătorul britanic „lipozomi”, pe post de vehicule de livrare pentru transportul substanțelor în organism. Reușita a venit abia două decenii mai târziu, când au putut în sfârșit să fie create cu ajutorul tehnologiei lipozomale produse comerciale de succes. Însă, judecând după beneficiile noi tehnologii, așteptarea a meritat. Pentru că, după cum o indică mai multe studii, eficiența suplimentelor fabricate pe baza tehnologiei lipozomale pare să fie net superioară.

Cum funcționează tehnologia lipozomală în cazul suplimentelor cu vitamina C

Tehnologia lipozomală permite ca molecula de vitamina C să fie învelită în microsfere fosfolipidice, a căror structură compartimentară le face capabile să funcționeze ca sisteme de stocare și purtătoare pentru diferite substanțe. În acest fel, epiteliul gastrointestinal este mai bine protejat de iritația rezultată din administrarea de doze crescute, iar vitamina C este la rândul ei protejată de degradarea chimică și enzimatică pe măsură ce înaintează prin stomac și intestine. Molecula de vitamina C poate astfel ajunge intactă în fluxul sanguin, unde e absorbită direct în celule. Ba mai mult: tehnologia lipozomală permite ca prezența concentrației crescute de vitamina C în sânge să fie prelungită, asigurându-i deci o acțiune mai îndelungată. În plus, întrucât tehnologia lipozomală permite o absorbție mai bună a vitaminei C în fluxul sanguin, pacienții pot folosi doze mai mici pentru a obține rezultate similare cu tratamentele care presupun doze ceva mai mari de vitamina C convențională. În sfârșit, un alt avantaj al vitaminei C lipozomale este că e un produs complet sigur, biodegradabil și biocompatibil. Un alt aspect demn de menționat este acela că fosfolipidele utilizate la producerea lipozomilor nu sunt doar simpli purtători, ci au propriile lor proprietăți terapeutice. Pentru a da un singur exemplu, fosfatidilcolina, o fosfolipidă care conține acizi grași, fosfor și glicerol, poate de pildă contribui la metabolismul normal al grăsimilor, la creșterea absorbției intestinale a glutaminei, la recuperarea mai rapidă în urma oboselii musculare după exerciții fizice, la îmbunătățirea funcției neuromusculare, precum și la menținerea sănătății neurologice și a funcțiilor cognitive normale.

La ce ne ajută vitamina C și care sunt pericolele unui deficit

Vitamina C contribuie între altele la buna funcționare a sistemului imunitar, la susținerea proceselor de vindecare ale organismului, la funcționarea normală a sistemului nervos, la biosinteza colagenului, necesară sănătății pielii, a vaselor de sânge, a oaselor, cartilajelor, gingiilor și dinților, la metabolizarea proteinelor, la creșterea absorbției fierului și a calciului în intestin și, nu în ultimul rând, la protejarea celulelor de stresul oxidativ. Este suficient să parcurgem această lungă listă pentru o realiza că, în aceste condiții, o carență ne poate da peste cap întreaga sănătate. Printre semnele deficitului se pot număra apatia, oboseala și stările constante de slăbiciune, slăbirea sistemului imunitar, dar și învinețirea anormal de rapidă a pielii, părul casant, inflamarea gingiilor sau încetinirea procesului de vindecare a rănilor. Dacă nu luăm măsuri, situația se poate agrava, caz în care ne putem de pildă confrunta cu sângerări nazale, apariția unor pete roșii pe piele, încetinirea metabolismului și apariția unor afecțiuni digestive. În cazuri extreme, carența de vitamina C poate duce la scorbut, o boală cumplită, printre ale cărei posibile simptome se numără febra, diareea, sângerările la nivelul membranelor mucoase, inflamarea articulațiilor și chiar și paralizia. Netratat, scorbutul este întotdeauna fatal.

Din fericire, această boală a devenit totuși o raritate în vremurile noastre. Și asta mai ales pentru că nu prea se mai întâmplă să ducem lipsă, așa cum pățeau de pildă marinarii de altădată, de alimente bogate în vitamina C.

Necesarul zilnic poate varia

În cazul majorității adulților sănătoși, doza zilnică recomandată (DZR) de vitamina C este de 90 de mg pe zi, pentru bărbați, și de 75 de miligrame, pentru femei. Pentru a satisface acest necesar zilnic, nu trebuie, în mod normal, decât să mâncăm destule fructe și legume. Se estimează de pildă că o portocală de mărime medie conține 69.7 mg de vitamina C, că 100 de grame de ardei gras conțin circa 125 de mg de vitamina C, că un pumn de coacăze negre conține circa 100 de mg de vitamina C, în vreme ce 100 de g de frunze de pătrunjel conțin impresionanta cantitate de 240 mg de vitamina C. Există însă și situații speciale. Se poate întâmpla de exemplu ca o persoană să asimileze mai greu vitamina C sau să aibă nevoie de un consum mai mare pentru a-și satisface necesarul zilnic, așa cum se întâmplă de pildă în cazul fumătorilor (a căror doză zilnică recomandată este cu circa 30% mai mare), sau a persoanelor care suferă de alcoolism, anorexie, afecțiuni virale recurente ori de unele afecțiuni hepatice și digestive. Medicii ne pot recomanda cantități semnificativ mai mari de vitamina C și dacă ne aflăm în timpul perioadelor de radio sau chimioterapie. Sau dacă ne recuperăm pur și simplu după o vreo viroză prelungită sau o boală mai grea. În aceste situații, pacienții sunt adesea îndrumați de specialiști să apeleze la suplimente alimentare cu vitamina C, cele lipozomale fiind, după cum am văzut, unele dintre cele mai eficiente și mai sigure variante.