Ce trebuie să ştii despre flora intestinală

March 11, 2024

Studiile demonstrează în mod repetat că bacteriile, fungii și celelalte microorganisme care ne populează corpul – în mod special intestinul – au un impact deosebit de puternic asupra sănătății noastre, influențându-ne imunitatea, echilibrul hormonal, metabolismul, chiar și activitatea cerebrală. Menţinerea sănătăţii acestor organisme care ne formează flora microbiană se află, aşadar, în strânsă legătură cu menţinerea sănătăţii propriului organism.

La baza fiecărei forme de viață de pe planetă stă un cod format din doar patru “litere”, sunt înșiruite de sute, de mii sau de miliarde de ori pe două lanțuri spiralate cunoscute sub numele de AND, ce formează în totalitatea lor codul genetic sau genomul.

De genom ne depind în bună parte statura, înfățișarea, predispozițiile către anumite abilităţi, dar şi către anumite boli, unele caracteristici de temperament și multe alte aspecte. Și totuși suntem departe de a fi doar rezultatul genomului nostru în interacțiunea sa cu mediul. Pentru că cele 10 trilioane de celule pe care se estimează că le are corpul uman trăiesc în simbioză cu cele nu mai puțin de 100 de trilioane de microorganisme care constituie flora noastră microbiană - câte 10 microorganisme pentru fiecare celulă proprie. Iar dacă întregul genom uman are aproximativ 23.000 de gene, microbiomul (totalitatea informaţiei genetice a florei microbiene) se poate lăuda cu 3,3 milioane.

Aceste microorganisme nu sunt doar locuitori pasivi pe corpul nostru, ci participă activ şi chiar intens la o multitudine de procese esenţiale pentru supravieţuire – şi nu toţi ne sunt prieteni. Importanța florei este atât de mare, încât a început să fie considerata un organ în sine, poreclit “al doilea creier” datorită influenţei majore pe care o exercită asupra calităţii vieţii şi chiar a comportamentului.

Intestinele noastre găzduiesc între 300 și 1000 de specii diferite de bacterii, toate aceste microorganisme cântărind în total mai bine de un kilogram.

Majoritatea microbilor din organismul uman se află în tractul digestiv. Dacă i-am putea pune pe cântar, am constata că greutatea lor depășește un kilogram. Tot în intestin se concentrează circa 70% dintre celulele sistemului nostru imunitar și peste 80% din serotonină, un hormon responsabil de starea noastră de spirit, dar are de-a face și cu multe alte aspecte, precum memoria, apetitul, digestia și calitatea somnului.

O floră caracterizată de o mare varietate de bacterii benefice poate ajuta de pildă la întărirea imunității, la ameliorarea simptomelor depresiei și chiar și la combaterea obezității. În schimb, dezechilibrul la nivelul florei ne poate afecta major sănătatea.

Microbiomul e într-o continuă schimbare: cum ne poate afecta copiii

În vreme ce genomul e destul de constant, microbiomul este extrem de dinamic, putându-se modifica în funcție de o sumedenie de factori. Ceea ce și face de altfel, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe parcursul întregii noastre vieți. Procesul începe încă din clipa în care ne naștem. De exemplu, copiii născuți prin cezariană preiau microbii aflați pe pielea mamei, în vreme ce cei născuți pe cale naturală îi preiau pe cei din vagin. Microbiomul intestinal al nou născuților este influențat apoi și de alți factori. Contează de pildă dacă cel mic este hrănit cu lapte matern sau cu formulă de lapte, ori dacă a avut sau nu de-a face cu antibioticele.

Dezechilibrul microbiologic din intestin este responsabil de peste 25% dintre cazurile de constipație la bebeluși.

Studiile sugerează că bebelușii născuţi prin cezariană, hrăniți exclusiv cu formulă de lapte sau cu o alimentaţie nesănătoasă după înţărcare, sau cei trataţi cu antibiotice la vârste fragede se confruntă cu un risc sporit de a dezvolta probleme imunitare, fie în sensul unei imunităţi scăzute, fie în direcţia opusă a unui sistem imunitar hiperactiv ce poate conduce către boli precum diabet de tip 1 (o boală autoimună în care propriul sistem imunitar atacă şi distruge celulele din pancreas care produc insulină), sau afecțiuni precum astmul, alergiile și eczemele. Riscurile sunt mai crescute și pentru probleme digestive sau obezitate.

Mamele care au născut prin cezariană nu trebuie totuși să se panicheze. Deși diferența dintre microbiota copiilor născuți pe cale naturală și a celor născuți prin cezariană este inițial foarte mare, ea se poate atenua rapid, dispărând în decurs de circa șase luni. Însă primii ani de viață ai copilului sunt cruciali pentru echilibrul florei - un motiv în plus să ne hrănim odraslele cât mai sănătos cu putință, ținându-le de exemplu pe cât posibil departe de dulciuri și aditivi alimentari, dar și să nu le tratăm cu antibiotice decât atunci când medicul afirmă că administrarea acestora este absolut necesară.

Cum se manifestă flora intestinală dezechilibrată

Este important de menţionat faptul că, în cazurile ușoare, flora intestinală se poate re-echilibra singură, fără a se impune vreun tratament, eliminând şi problemele asociate. Înainte de a ne lăsa însă în voia sorţii, trebuie să luăm în calcul şi alţi factori, precum vârsta persoanei afectate şi durata simptomelor.

Unele dintre cele mai frecvente simptome ale unei flore intestinale dezechilibrate sunt:

Balonare, dureri de stomac, intoleranţe alimentare, diareea și constipația. De reţinut este că, pe termen lung, constipația cronicizată e asociată cu diverse procese inflamatorii, dar şi cu tulburări psihice precum anxietatea şi depresia, chiar şi cu un risc considerabil mai mare de declin cognitiv.
Probleme cu apetitul şi senzaţia de saţietate, ceea ce poate influența aportul caloric, conducând inclusiv la obezitate.
Eczeme, dermatite, reacţii alergice cutanate.
Imunitate slăbită.
Probleme care ţin de estrogenului, un hormon deosebit de important mai ales pentru femei. Flora echilibrată menţine nivelul acestuia în parametri normali, dar, în cazul unui dezechilibru, contribuie la declanșarea unor boli precum endometrioza, sindromul ovarului polichistic, chiar şi cancerul de sân sau, la bărbaţi, cancerul de prostată.
Tulburările de somn sunt o altă manifestare posibilă a unui dezechilibru al florei intestinale ce afectează nivelul serotoninei.

Vedem astfel de ce este extrem de important să ne adresăm unui medic pentru a descoperi adevărata origine a problemelor noastre de sănătate. Degeaba luptăm de exemplu cu insomnia bând de zor ceai de passiflora, dacă adevărata ei cauză ține de un dezechilibru al florei intestinale.

Flora microbiană este afectată de medicamente, dar şi de alimente

Știm deja cu toții că antibioticele pot provoca dezechilibre grave la nivelul florei intestinale, motiv pentru care medicii și farmaciștii ne și recomandă să luăm în paralel și tratamente probiotice, care conțin microorganisme vii care pot reface flora intestinală. Dar nu la fel de multă lume știe că și alte medicamente des folosite ne pot da afecta echilibrul florei intestinale, între acestea numărându-se, precum anticoncepţionalele, aspirina și ibuprofenul.

Pe lângă medicamente, microbiota are însă și alți dușmani redutabili, ca de exemplu zahărul și grăsimile saturate, care le permit bacteriilor dăunatoare să se dezvolte în detrimentul celor „bune”. Probleme mari la nivelul florei intestinale pot provoca însă și îndulcitorii artificiali, aditivii alimentari, alcoolul și aportul exagerat de proteine.

Nu în ultimul rând, stresul cronic – boala secolului – poate avea efecte negative şi asupra florei microbiene.

Aliații florei microbiene

În cele mai multe cazuri, pentru re-echilibrarea florei microbiene medicii ne vor recomanda probiotice și prebiotice.

Probioticele sunt fermenți și bacterii vii benefice pentru flora intestinală, în vreme ce prebioticele sunt carbohidrați care ajută la hrănirea bacteriilor benefice deja aflate în intestin. Există și unele produse care conțin atât prebiotice, cât și probiotice și care sunt denumite simbiotice.

Probioticele se găsesc atât în unele alimente, cât și sub forma unor suplimente alimentare. Suplimentele cu probiotice sunt recomandate de medici mai ales după o boală sau în timpul și după terminarea unui tratament cu antibiotice.

Prebioticele sunt carbohidrați preferaţi ca hrană de bacteriile “bune”. Acestea transformă fibrele prebiotice în acid butiric, care are efecte antiinflamatoare în interiorul colonului, inhibă dezvoltarea celulelor canceroase și le asigură celulelor sănătoase „combustibilul” de care au nevoie pentru a funcționa așa cum trebuie.

Există și un fel de alimente „doi în unu”, numite simbiotice, care conțin atât probiotice, cât și surse prebiotice de fibre cu care acestea să se poată hrăni.

Reglajul asigurat cu ajutorul probioticelor și prebioticelor poate fi unul deosebit de fin. Pentru a da un singur exemplu, galacto-oligozaharidele (GOS), niște carbohidrați care se găsesc în produse lactate, favorizează creșterea Bifidobacteriilor și contribuie la dezvoltarea și maturizarea sistemului imunitar al intestinului la sugari, în vreme inulina, un prebiotic pe care îl găsim în unele legume precum sparanghelul și păstârnacul, promovează creșterea bacteriilor benefice din colon. Un motiv suplimentar pentru care e atât de important să ne adresăm unui specialist atunci când ne aflăm în căutarea unor soluții punctuale pentru sănătatea florei intestinale. Însă dacă dorim doar să acționăm preventiv, e în principiu suficient să nu abuzăm de alcool și de medicamente și să urmăm o dietă cât mai echilibrată, săracă în grăsimi și aditivi alimentari și care să includă cât mai multe prebiotice și probiotice, astfel încât în intestinul nostru să avem o varietate cât mai mare de bacterii „bune”.

Alimentele care conțin prebiotice:

Leguminoasele, precum fasolea, mazărea, lintea, soia, năutul și arahidele.
Cerealele integrale.
Majoritatea fructelor proaspete.
Unele legume, precum usturoiul, ceapa, prazul, rădăcinoasele, sparanghelul și anghinarea.

Alimentele care conțin probiotice:

Murăturile în saramură, din varză, castraveți, gogonele, conopidă etc. - cu condiția să fie nepasteurizate. Varza murată conține și prebiotice, fiind așadar un aliment simbiotic, de tip „doi în unu”.
Măslinele în saramură.
Laptele bătut, iaurtul, chefirul, unele brânzeturi cu culturi vii, active, precum brânza fermentată de vaci, precum și alte asemenea produse lactate - cu aceeași condiție, de a nu fi pasteurizate.
Laptele de soia care conține culturi active.
Ceaiul Kombucha, făcut din ceai negru sau verde fermentat.
Microalgele, precum chlorella și spirulina.
Tofu, tempeh, supa miso și alte asemenea preparate fermentate pe bază de soia.

Aşadar, încercaţi să includeţi aceste alimente cât mai des în dietă sau, dacă nu e posibil, apelaţi la suplimente alimentare de calitate. La fel de important, gestionaţi-vă stresul şi nu vă ignoraţi stările de disconfort digestiv, tulburările de somn sau de dispoziţie, care ar trebui să prompteze o vizită la medic înainte de a lua orice tratament.